La alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 vor putea candida la funcția de primar persoanele cu vîrsta minimă de 23 de ani.
Noul Cod electoral, adoptat în decembrie 2022, prevede micșorarea vîrstei minime a candidaților de la 25 la 23 de ani, notează noi.md cu referire la zdg.
În 2019, rata tinerilor și tinerelor care au obținut mandatul de primar/ă a fost de 12 la sută: din totalul de 898 de primari aleși, doar 108 aveau vîrsta sub 35 de ani. De ce tinerii nu sînt o prioritate pentru partidele politice și de ce nu sînt aceștia promovați masiv pe listele electorale?
Primarii din patru localități din țară au cîștigat mandatul la vîrsta de 25 de ani
La alegerile locale din 2019, din totalul de 898 de primare și primari aleși, 12% erau tinere și tineri cu vîrsta cuprinsă între 25 și 35 de ani: 40 de persoane aveau între 25-30 de ani și 68 erau cu vîrsta cuprinsă între 30-35 de ani. La scrutinul din 2015 au cîștigat mandatul de primar/primară 33 de persoane cu vîrsta cuprinsă între 25-30 de ani, dintre aceștia 29 fiind bărbați și 4 – femei.
Patru cei mai tineri primari aleși (născuți în 1994), la alegerile din 2019 au cîștigat scrutinele în următoarele localități: satul Ustia, raionul Dubăsari – Maxim Verdeș, satul Peciște, raionul Rezina – Vasile Bivol, satul Filipeni, raionul Leova – Tudor Camerzan, satul Badicul Moldovenesc, raionul Cahul – Dumitru Goropceanu.
Raionul Briceni este unicul raion din țară în care niciuna dintre persoanele care au cîștigat mandatul de primar/primară în 2019 nu avea vîrsta sub 35 de ani. Pe de altă parte, raioanele cu cele mai multe persoane tinere alese în funcția de primar/primară în 2019 au fost: Orhei (13 persoane cu vîrsta cuprinsă între 27-35 de ani), Strășeni (8 persoane cu vîrsta cuprinsă între 26-35 de ani), Cahul (7 persoane cu vîrsta cuprinsă între 25-35 de ani).
La alegerile generale locale din 5 noiembrie 2023 vor fi aleși 898 de primari, 11058 de consilieri locali și 1086 de consilieri raionali/municipali. Codul Electoral al R. Moldova specifică faptul că pot fi aleși primari sau primare cetățenii și cetățenele R. Moldova cu drept de vot care:
a) au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 23 de ani;
b) au cel puțin studii generale obligatorii prevăzute la art. 13 din Codul educației nr. 152/2014 (învățămîntul obligatoriu începe cu grupa pregătitoare din învăţămîntul preşcolar şi se finalizează cu învățămîntul liceal sau învăţămîntul profesional tehnic secundar şi postsecundar; obligativitatea frecventării învățămîntului obligatoriu încetează la vîrsta de 18 ani);
c) nu au restricții de a exercita dreptul de a alege și de a fi ales în condițiile art. 16, alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022.
În funcția de consilieri și consiliere locale, conform Codului Electoral, au dreptul de a fi aleși/alese cetățenii/cetățenele Republicii Moldova cu drept de vot care:
a) au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani;
b) nu au restricții de a exercita dreptul de a alege și de a fi ales în condițiile art. 16, alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022.
„Un tînăr fără experiență poate fi un funcționar bun, poate chiar mai bun decît unul cu experiență de funcții”
Este sau nu pregătită o persoană tînără, care nu a participat niciodată la un proces electoral în calitate de alegător, să facă față în funcția de consilier într-o administrație publică? Dar la 23 de ani poate un tînăr să conducă o primărie? Doru Curoșu, în prezent antreprenor, fost membru al organizației europene „European Youth Forum”, ex-președinte al Consiliului Național al Tineretului (CNTM), tînărul moldovean care în 2016 a fost inclus de revista „Forbes” în top 30 cei mai influenți tineri din Europa, consideră că totul depinde de persoană.
„Cunosc tineri care la vîrsta de 18 ani sînt mai pregătiți și au un potențial de învățare mult mai mare decît al funcționarilor cu ani de experiență. Nimeni nu se naște învățat, nimeni nu se naște primar sau funcționar public. Cred că în fiecare localitate sînt tineri care pot, trebuie și au dreptul să fie încurajați spre astfel de experiențe din care vor învăța, iar în cazul în care nu vor excela din prima, cu siguranță, vor învăța și vor fi mai buni în următoarele alegeri. Deci, da, un tînăr fără experiență poate fi un funcționar bun, poate chiar mai bun decît unul cu experiență de funcții, dar cu valori și rezultate negative. Cred că problema nu e în vîrsta tinerilor, dar în lipsa de mentori și exemple pozitive de la care tinerii pot învăța, ca apoi ei să crească și să devină acei funcționari la care visăm cu toții.”
Din totalul de 1108 consilieri raionali sau municipali care au obținut mandatele în 2019, 13,4% au fost tineri și tinere cu vîrsta sub 36 de ani – 149 de persoane.
Cît de mulți tineri se regăsesc pe listele electorale ale partidelor?
„Nu e un secret faptul că tinerii nu sînt printre primii pe listele electorale ale partidelor la alegeri”, remarcă președinta CNTM, Teodora Panuș: „Tinerii nu sînt o prioritate atît de mare ca să fie trecuți printre primii pe liste”, afirmă Teodora.
Am întrebat patru formațiuni politice cu cele mai multe șanse de a obține fotolii de primar și de consilier la alegerile locale din noiembrie cît de multă atenție atrag tinerilor la elaborarea programelor electorale și la întocmirea listelor.
„Pe intern, avem un regulament de selecție care se bazează pe performanță, profesionalism și pe o evaluare profundă realizată de membrii organizațiilor noastre de tineret din întreaga țară. Încurajăm participarea tinerilor la procesul decizional și ne asigurăm ca aceștia vor aduce contribuții relevante, bazate pe realitățile și provocările cu care se confruntă. Considerăm că implicarea directă a tinerilor în elaborarea și implementarea programelor și proiectelor de tineret este foarte importantă pentru a răspunde la necesitățile tinerilor, pentru că ei sînt cei care înțeleg cel mai bine ce-și doresc cetățenii de vîrsta lor”, spune Dumitru Ivanov, consilier municipal Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și președinte al organizației de tineret PAS Youth.
Potrivit lui Dumitru Ivanov, la alegerile actuale PAS va promova tinerii pe locuri trecătoare atît la nivel de consilii municipale, cît și la nivel de consilii raionale, dar și în funcția de primar: „Experiența arată că dacă anumiți oameni sînt bine intenționați, ei pot să aducă rezultatele scontate indiferent de vîrstă.”
Din totalul de candidați ai Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) la funcția de primar, circa 20% sînt tineri, spune reprezentantul aripii tinere a formațiunii, Mihai Boubătrîn. „Încă în 2014-2015, chiar odată cu formarea partidului, tinerii s-au mobilizat. Echipa tînără s-a format din tinerii DA, din care făceam și eu parte, deși eram minor. Mai tîrziu, prin așa-numitele academii ale tinerilor politicieni, am fost instruiți să monitorizăm alegerile locale din 2019. Deși mulți tineri au plecat între timp peste hotare, mulți dintre cei care au rămas sînt promovați la alegerile din acest an”, a declarat reprezentantul PPDA.
Reprezentanții PSRM și PCRM au ignorat solicitările de informație ale Ziarului de Gardă la subiect.
„Dacă politicului i-ar păsa într-adevăr de calitatea alegătorilor, dar și de calitatea politicienilor și funcționarilor publici, educarea și pregătirea acestora ar deveni o prioritate națională. La moment, respectiv, putem vedea cît de prioritar este sau nu acest lucru. Oricum, comparativ cu acum 10-15 ani, astăzi se investește mult mai mult în educarea și informarea alegătorilor. Există zeci de programe naționale și locale, foarte multe proiecte și inițiative civice, evenimente, dezbateri, întîlniri cu tinerii și funcționarii publici etc. Sunt optimist ca aceste acțiuni pe termen lung vor crește rata de participare la alegeri”, conchide Doru Curoșu, care în 2015, la vîrsta de 25 de ani, a activat în calitate de consilier în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului.
