Romania
This article was added by the user . TheWorldNews is not responsible for the content of the platform.

O sondă spaţială colectează probe de pe un asteroid mai vechi decât Pământul

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

Asteroidul Ryugu conţine unele dintre cele mai vechi roci studiate vreodată într-un laborator de pe Pământ. Acestea s-au format la doar  5 milioane de ani după formarea sistemului solar  potrivit unor analize. Rocile au fost colectate într-o misiune spaţială efectuată de sonda spaţială Hayabusa2 din Japonia.

Pentru că este atât de veche, este făcută din acelaşi material care a format planetele. „Ryugu este unul dintre elementele de bază ale Pământului”, a declarat pentru Space.com un membru al echipei Hisayoshi Yurimoto, profesor la Universitatea Hokkaido din Japonia.

Sonda spaţială Hayabusa2 a Agenţiei de Explorare Aerospaţială a Japoniei s-a lansat în decembrie 2014 şi a ajuns la asteroidul Ryugu în 2019. A colectat două mostre mici de regolit de 5,4 grame de pe asteroid. Aceste mostre au fost transportate pe Pământ într-o capsulă echipată cu o paraşută în decembrie 2020.

La sosire,  mostrele au fost distribuite între grupuri ştiinţifice, inclusiv o echipă condusă de Tetsuya Yokoyama, profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo. Rezultatele recent publicate ale echipei sugerează că mostrele au o compoziţie apropiată de nebuloasa solară - norul de gaz care s-a condensat pentru a forma Soarele şi planetele. Ca atare, este alcătuit din ingredientele care au format sistemul solar acum 4,5 miliarde de ani.

Ryugu este o condrită carbonică, ceea ce înseamnă că este fabricată din material   bogat în carbon. Dar observaţiile de la distanţă efectuate de Hayabusa2 au descoperit unele discrepanţe inexplicabile - inclusiv o culoare mai închisă a suprafeţei, o abundenţă mai mare de materiale filosilicate şi o compoziţie mai poroasă decât se aştepta - aşa că a fost necesară o analiză de laborator pentru a înţelege mai bine adevărata natură a asteroidului . Ryugu seamănă oarecum cu meteoritul Ivuna, care a căzut în Tanzania în 1938.

„Comparaţia dintre Ivuna şi Ryugu este foarte utilă pentru a dezvălui caracteristicile lui Ryugu”, a spus Yurimoto.

Folosind o serie de tehnici - inclusiv microscopie electronică, fluorescenţă cu raze X, spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv şi ionizare termică - echipa a descoperit că probele s-au format în apă lichidă, la o temperatură de aproximativ 27 până la 47 de grade  Celsius , la aproximativ 5 milioane de ani după ce sistemul solar a început să se formeze.

Cu un diametru de doar  900 de metri , Ryugu este prea mic pentru a fi generat suficientă căldură pentru a topi gheaţa . Prin urmare, Ryugu însuşi trebuie să fi provenit dintr-un corp părinte mai mare care s-a format la doar 2 până la 4 milioane de ani după naşterea sistemului solar. La un moment dat, după 5 milioane de ani, un impact puternic cu un alt asteroid a zdrobit corpul părinte al lui Ryugu . Această idee este susţinută de prezenţa unor bolovani mari pe suprafaţa lui Ryugu , care par să fi apărut ca resturi de la un impact uriaş.