Creșterea componentei fixe a indemnizației cu aproape 30% figurează pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor, programată pentru data de 18 august. Majorarea consistentă a veniturilor celor șapte membri ai Consiliului de Supraveghere are legătură cu modul în care se calculează aceasta. Indemnizaţia fixă este de două ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată conform obiectului principal de activitate al companiei (iunie 2021-mai 2022 în cazul de față), comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
Venituri mai mari și mandate prelungite
Cei șapte membri ai Consiliului de Supraveghere au fost numiți pe data de 22 aprilie 2022 pentru un mandat de patru luni. Acesta urmează să le expire pe data de 21 august, dar tot în ședința AGA din 18 august li se va prelungi mandatul cu încă două luni, începând cu data de 28 august. Președintele Consiliului de Supraveghere este avocatul și practicianul în insolvență Cătălin Andrei Dascăl.
Consilier de meserie, bun la toate
Pe lista membrilor Consiliului de Supraveghere figurează secretarul de stat în Secretariatul de Stat al Guvernului, Alexandru Vasilescu (numit aici în februarie 2022). De profesie inginer constructor, în cea mai mare parte a carierei sale nu a trecut de statutul de consilier, după ce în 2013 devine pentru prima dată consilier parlamentar la Camera Deputaților. Această funcție a ocupat-o de mai multe ori de-a lungul anilor, cu mici intermitențe, el fiind consilier personal al ministrului IMM-urilor (1 iulie 2014 - 2 ianuarie 2015) și consilier secretar de stat la Ministerul pentru Societate Informatică (1 aprilie 2015 - 1 ianuarie 2016).
Activitatea sa a gravitat mereu în jurul PSD, dar CV-ul ne arată o persoană care nu a avut niciodată legătură cu sectorul energetic.
Bugetarul răsplătit regește de stat
Pe lista membrilor Consiliului de Supraveghere apare și numele lui Dumitriu Florin Victor, o persoană obișnuită de mulți ani cu funcțiile bine remunerate la stat. În prezent el este secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului. În ultimii ani a fost un apropiat al fostului președinte PNL, Florin Cîțu. El a fost chiar consilier de stat la cabinetul fostului prim-ministru Florin Cîţu. Angajarea sa la Secretariatul General al Guvernului a coincis cu instalarea ca premier a lui Cîţu la sfârşitul lunii decembrie a anului 2020. În cursul anului 2020 el a activat în cadrul Ministerului Finanţelor, instituţie condusă atunci exact de Florin Cîțu. Potrivit declarației de avere, în 2020 el a avut venituri de peste 240.000 de lei, din care ca membru în Consiliul de Administrație la Fondul Român de Contragarantare a încasat 80.100 de lei, iar de la CFR Comunicații a mai primit 80.424 lei din poziția de membru în Consiliul de Administrație. Din angajat al Ministerului de Finanțe, el a încasat 80.655 lei. Cu circa 160.000 de lei încasați doar din CA-uri (aproximativ 32.000 lei), Dumitriu Florin Victor a reușit ca în 2020 să fie unul dintre bugetarii de lux ai României, statut pe care și l-a păstrat și anul trecut. Astfel, din poziția de consilier de stat la Secretariatul General al Guvernului a încasat „doar” 80.655 lei, mai mulți bani primind de la Fondul Român de Contragarantare, unde calitatea de membru în CA i-a adus 88.000 de lei (cu 8.000 lei mai mult ca în 2020). Veniturile i-au fost completate cu 49.056 lei de către Transelectrica (nu a avut un mandat de un an complet), unde a fost numit membru în Consiliul de Supraveghere, dar și de Societatea Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale (OPCOM), care i-a plătit 12.280 lei pentru că a fost membru în CA (nu a fost un mandat de un an complet).
Consilierul personal, bun și la Transelectrica
Pentru a-i rotunji veniturile, în Consiliul de Supraveghere și-a trimis consilierul personal și fostul secretar general al Guvernului, Tiberiu Horațiu Gorun. Este vorba despre Adrian-Nicolae Blăjan. Cu studii juridice, acesta a fost membru al baroului Vâlcea (aprilie 2019 - februarie 2021), înainte de a ajunge la Secretariatul General al Guvernului. Mutarea la Palatul Victoria a fost de bun augur, pentru că în mai 2021 este deja numit în Consiliul de Administrație al Societății Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale (OPCOM). O lună mai târziu, Adrian-Nicolae Blăjan este plasat și în Consiliul de Supraveghere la Transelectrica.
Un loc călduț se găsește mereu
O altă persoană trimisă de Guvern să-i apere interesele la Transelectrica, dar și să-și crească veniturile, este Oana Cristina Balacciu. Ea este din aprilie 2020 director la Direcția de Investiții, Achiziții și Urmărire Derulare Contracte din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Anterior, în perioada noiembrie 2018-noiembrie 2019, a fost consilier juridic la Corpul de Control al premierului, iar în decembrie 2019 ajunge director de cabinet la Secretariatul General al Guvernului. A absolvit în 2010 Academia de Studii Economice București, dar în paralel a urmat și cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Creștine Dimitrie Cantemir. Potrivit ultimei sale declarații de avere, ea a încasat anul trecut de la Secretariatul General al Guvernului 141.746 lei, la care s-au mai adăugat 13.967 lei de la Transelectrica, unde a fost împinsă în Consiliului de Supraveghere.
În jurul companiei Transelectrica se învârt foarte multe interese legate de acordarea avizelor pentru racordarea capacităților noi de producție de electricitate la rețeaua electrică, mai ales din resurse regenerabile.
Foști membri ai CS și Directoratului, acționați în justiție
Tot în ședința AGA din data de 18 august, conducerea Transelectrica va cere acționarilor votul pentru acționarea în justiție a unor foști membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului companiei pentru recuperarea unor prejudicii cauzate de aceștia, ca urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi în 2020. În urma verificărilor făcute de auditorii Curții, s-a stabilit că unii membri ai celor două organe au beneficiat de plăți ilegale atât în bani, cât și în natură. Din cele 13 persoane care au primit beneficii ilegale, trei le-au returnat benevol, iar pentru recuperarea lor de la ceilalți se va merge în instanță.
Cîțu nu dă doi bani pe guvernanța corporatistă
În urma aprobării de către AGA în data de 31 iulie 2020 a declanşării procedurii de selecţie a membrilor Consiliului de Supraveghere, conform prevederilor guvernanței corporatiste, pe 30 septembrie același an erau numiți noii membri, cu o durată a mandatului de patru ani. Cu toate acestea, ei nu au reușit să-și ducă la sfârșit mandatul. Ei au fost demiși odată cu înlocuirea Guvernului Orban cu Guvernul Cîțu, ocazie cu care au fost operate ample schimbări și în structura de conducere a Secretariatului General al Guvernului, în subordinea căruia se află și Transelectrica. Demiterea ilegală a membrilor Consiliului s-a lăsat cu noi procese pentru Transelectrica, după ce demiterea membrilor Consiliului de Supraveghere selectați conform guvernanței corporatiste nu a fost motivată în niciun fel.
Cum este stabilită componenta variabilă
Componenta anuală variabilă a indemnizației pe care o primesc membrii Consiliului de Supraveghere de la Transelectrica este stabilită în funcție de îndeplinirea indicatorilor de performanță asumați în Planul de management. Componența anuală variabilă pentru indicatorii menționați în acest plan, aferentă fiecărui an de mandat, este într-un cuantum care însă nu poate să depășească 12 indemnizații fixe. Indicatorii cheie de performanță, conform Planului de management 2020-2024, sunt: asigurarea gradului de profitabilitate (Prag minim anual: EBITDA realizat x 70%), asigurarea mentenanței RET (Prag minim anual = buget mentenanță aprobat x 90%), modernizarea/dezvoltarea RET (Prag minim anual = Plan investiții aprobat x 70%), plăți restante zero la bugetul de stat și indicatorul de îndatorare (Rata datoriei nete/EBITDA) să nu depășească anual valoarea de 4,0. Acționarul majoritar al companiei este statul român, care deține 58,7% din acțiuni, în timp alte persoane juridice dețin 34%, iar persoanele fizice circa 7%.
Atribuțiile Consiliului de Supraveghere
-exercită controlul asupra modului în care Directoratul conduce compania;
-verifică situaţiile financiare ale companiei;
-numeşte şi revocă membrii Directoratului şi stabileşte remuneraţia acestora;
-aprobă regulile interne ale Directoratului;
-aprobă tranzacțiile companiei cu părțile afiliate;
-iniţierea, soluţionarea, exercitarea și abandonarea unor pretenţii, litigii și arbitraje cu o valoare de peste 500.000 euro.
Profitul companiei a venit în cap
Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica a înregistrat în primul trimestru al acestui an un profit net de opt milioane lei, cu 90% mai mic faţă de cel din perioada similară din 2021, cauza fiind creşterea preţului mediu al energiei achiziţionate pentru consumul propriu tehnologic (pentru transportul energiei electrice). Pentru tot anul 2022, Transelectrica și-a bugetat un profit brut de doar un milion de lei, de 40 de ori mai mic decât cel din 2021 (40,7 mil. lei în 2021). „La reducerea drastică a profitului contribuie imprevizibilitatea pieței de energie electrică prin creșterea accentuată și rapidă a prețurilor de achiziție, în contextul creșterii prețului certificatului de emisii de carbon, al unui nivel al capacităților de producere a energiei electrice insuficient pentru a înlocui producția bazată pe combustibili fosili, în special cea pe cărbune, în contextul liberalizării pieței, a lipsei concurenței producătorilor și furnizorilor pentru cumpărarea de energie, pentru a-și putea îndeplini contractele cu numeroși clienți ce au optat pentru piața liberă”, arăta conducerea Transelectrica în proiectul de buget. Cu toatea acestea, criza prin care trece compania din cauza condițiilor de piață nu se va simți și la nivelul celor puși să-i apere interesele.
