Romania
This article was added by the user . TheWorldNews is not responsible for the content of the platform.

Isteria diplomelor cu rezultatele elevilor la final de an școlar pe rețelele de socializare. Psiholog: "Și la acest nivel vorbim de fake, superficialitate și chiar corupție"

Psihologul Mihai Copăceanu, doctor in medicină, trage un semnal de alarmă la finalul unei săptămâni în care rețelele de socializare au fost pline de poze cu elevi le festivitățile de premiere, alături de diplome care validau rezultatele acestui an școlar.

"Mi-e plin Facebook-ul de diplome. La ăștia mici. Mici de tot (6, 7,8, 10 ani).

Diplome de la grădi.

Diplome în brațe și doamna învățătoare alături zâmbind larg. Domne, cât stres e că al meu nu a luat premiul întâi și cât stres pe doamna să dea la cât mai mulți premii și mențiuni (”dragă e băiatu domnului X, cu să nu-i dau premiu, fac cumva, modific, etc”).

Vă dați seama că și la acest nivel vorbim de fake, superficialitate și chiar corupție?

Mai mult: vedem că și la grădi avem absolvire șmecheră cu tocă, petrecere, șampanie (bine fără alcool). În unele cazuri și cu robă. La grădi, ne-am înțeles?!"

"Mama e fericită dacă eu am premiul I"

"Ce învață copilu' mamii: că mama e fericită dacă eu am premiul I. Că eu trebuie să obțin premiul întâi ca să o fac pe mama fericită. De fapt afirmația e valabilă și la liceu și la facultate.

Adolescenții îmi spun clar: "vreau să întru la liceu/facultate în primul rând ca să nu-mi dezamăgesc părinții”..... atât de trist.

Ce citesc eu din pozele de final de an. Părinți care sunt fericiți (și se validează că părinți buni-vorba lui Winnicott) dacă odrasla a obținut numai f.b.-uri (1 singur b) și o diplomă (sau mai multe), dacă a obținut premiul întâi."

"Boala" diplomelor din România

"De fapt, în România, în școală și dacă mesteci gumă la o oră de mate, dacă participi 50 de minute la o competiție de baschet sau la un amarat de concurs făcut de un SRL-tre să primeșți o diplomă.

Mai grav, profii dar și psihologii ăștia mari nu merg la conferințe dacă nu primesc diplome/să ne înțelegem. Dă-o încolo de știință!

În fond, ce e o diplomă? Ce reprezintă ea?

O bucată de hârtie pe care doamna o face la xerox (color, sper) și completeză cu markerul sau cu pixul numele tău....atât. Medalii și cupe iei câte vrei cu 9 lei de magazinul din colț.

Îmi amintesc că un prof de-al meu din Oxford a venit la o conferință în România (ca speaker) și a plecat fără diplomă. Șțiți de ce? Își împachetase deja lucrurile. Mi-a zis ”ține-o tu Mihai că eu nu mai deschid bagajul”. Băi, pur și simplu nu i-a păsat. M-am blocat. Nu mai zic că diplomă era scrisă în românește."

"Susținem plagiatul încă din liceu"

"Îmi amintesc că la Universitatea din Oxford în primul an nici nu se susțin examene. Niciunul. Cum așa?! Da, dragă, chiar nu contează pentru ăia. În schimb citești mult, la greu, rupi ușile bibliotecilor ziua și noaptea și lucrezi, te întâlnești des cu tutorele tău și te invată cum să studiezi.

Ești examinat după cum elaborezi un eseu științific ceea ce reprezintă un efort consistent și complex de la alegerea înțeleaptă a temei, căutarea bibliografiei, la analiză, sinteză, argumentare și inclusiv aspecte care în școală românească nici nu contează: stil de redactare, note de subsol, etc.

La noi examenele sunt referate banale copy paste de pe net. Susținem plagiatul încă din liceu.

Pe urmă (anul 2, încep examene-când te-ai cultivat puțin).

Și la final de Uni mă jur că nu am știut colegii mei cu ce rezultate au absolvit. Nici ei nu m-au întrebat. Bine, la Oxford, nu la Sibiu sau Bucureșți...mă înțelegi! Noi suntem....balcanici...ăia sunt proști..."

Mesajul pe care părinții îl transmit, de fapt, copiilor

"Totuși, pe scurt: ce mesaj îi transmitem copilului când îi solicităm rezultate școlare, premii? Când mă supăr pe el că nu a obținut media dorită de mine că părinte?

Competiție, luptă, cifre: ” al meu e mai deștept că al tău”, să ai note maxime la toate materiile. Dacă la desen nu ai luat 10 (pentru că da, nu ai talent frățică, nu ești geniu universal), profu e de vină. Cum să-ți strice media (auzi ce expresie penibilă). Să ne motiveze diriga toate absențele. Cum 9 la purtare. Wai, al meu e cel mai bun. Să îi mărească media. Auzi, tu știi cine e tati? De fapt, dacă am luat premiul I sunt mai deștept ca tine, fraiere!” Și uite așa naștem conflicte între copiii mici care se propagă până la maturitate."

Ce încurajează profesorii

"Doamne învățătoare/dirigintă...de fapt ce incurajați?

Vorba unui elev ”Mihai, notele nu reflectă inteligența mea”.

Aș vrea o școală în care să nu existe note, medii, teze, premii, cupe și nici diplome de final de an. etc. Să fie competiție, dar să nu fie ierarhie stupidă. Să nu ne batem joc de colegu' că nu a obținut premiul III sau mențiune. Să ne respectăm indiferent de rezultate. Să învățăm prietenia și studiul în comun, nu egoismul și individualitatea!

Ne-am scobit în dinți-hop o diplomă.... Aș vrea o școală în care să se învețe respectul nu competiția, iubirea nu ura, empatia nu ”călcăm pe cadavre”.

O școală în care festivitatea de final de an să fie o zi relaxantă, repet, fără premii, fără diplome, fără stres sau frustrări, fără ceremonie publică în care unii sunt elogiați și alții rușinați (mediile pot fi anonimizate, ca la nemți), o zi în care toți suntem egali și poate povestim ceva frumos sau mâncăm impreună ceva sănătos și dansăm...

O școală așa ....ca la Oxford", a scris psihologul Mihai Copăceanu în finalul postării.