Romania
This article was added by the user . TheWorldNews is not responsible for the content of the platform.

Incredibila poveste a fiicei unui preot din Ucraina, ajunsă cea mai puternică femeie din Imperiul Otoman. Hurrem, personaj de carte şi de film

În secolul al XVI-lea, Imperiul Otoman se afla la apogeul său. Sultanul Selim a împins graniţele Imperiului cucerind Egiptul şi o bună parte din Persia. Fiul său, Soliman, numit şi ”Magnificul” avea să cucerească o bună parte din Ungaria şi s-a oprit doar la porţile Vienei. În timpul acestor sultani, imperiul cunoştea o dezvoltarea culturală, arhitectonică şi economică deosebită. Era însă un imperiu al bărbaţilor. Otomani înstăriţi, mai ales nobilimea şi sultanii, aveau haremuri cuprinzătoare, în care trăiau sute de concubine. Sultanii renunţaseră la căsătorie chiar şi cu favoritele lor, din raţiuni economice, dar şi practice, mai ales că multe femei ajunse în harem erau răpite din zonele călcate de armatele otomane. Femeile trăiau în spaţii separate şi nu aveau niciun cuvânt de spus în această lume patriarhală. Asta până când o tânără ucraineancă, cu părul blond-roşcat, a fost adusă în haremul lui Soliman Magnificul. Turcii i-au spus Hurrem Roxelana şi a devenit, de la o simplă sclavă, cea mai puternică femeie din Imperiul Otoman, schimbând din temelii tradiţii care păreau de neatins şi, totodată, devenind un jucător politic de temut. Povestea ei incredibilă a inspirat atât literatura, cât şi cinematografia. 

Fiica preotului din Rohatyn

Până să devină sfetnicul sultanului şi unul dintre cei mai puternici oameni ai Imperiului Otoman, Hurrem a avut soarta unei sclave, a unei tinere răpite din ţinuturile natale. Numele real al sultanei Hurrem Roxelana a fost Aleksandra Lisovska şi era de origine ucraineancă. S-a născut în anul 1505 în oraşul Rohatyn, undeva în vestul Ucrainei de astăzi, pe atunci aflată sub stăpânire poloneză. Tatăl ei era preotul localităţii. În urma unui raid al tătarilor crimeeni, în ţinuturile ucrainene, Rohatyn-ul a fost prădat, iar Roxelana a fost răpită. Avea numai 15 ani. A urmat trauma sclaviei. Purtată de tătari pe drumurile stepei şi mai apoi vândută otomanilor, pe ţărmurile Mării Negre, copila ucraineancă a ajuns în Istanbul. Era frumoasă, avea pielea albă, ochii verzi şi un păr blond roşcat, ceea ce a transformat-o într-o marfă de preţ în pieţele de sclavi.

În acelaşi an, a fost luată direct în haremul sultanului Soliman Magnificul, ca dar de încoronare. În secolul al XVI-lea, haremul sultanului avea o ierarhie strictă. În fruntea haremului se afla Haseki Sultan, adică mama împăratului. Imediat după era Bas Haseki Sultan, adică mama fiului cel mare al sultanului, prezumtivul moştenitor al tronului. Urmau în ierarhie, hasodalik, cele care împărţeau patul cu sultanul, gozde şi gedikliler, cele care puteau ajunge la un moment dat în atenţia sultanului. Cea mai joasă treaptă era ocupată de sagirdeler sau novice. Roxelana a intrat în rândurile novicelor, cea mai de jos treaptă a haremului. Cu toate acestea, personalitatea sa deosebită a făcut-o să avanseze într-un mod spectaculos. 

Roxelana, iubirea vieţii sultanului Soliman

Încă de la la început, Aleksandrei Lisakova i s-a spus Hurrem, ceea ce înseamnă ”cea veselă”. În Europa, avea să fie cunoscută, ulterior, drept Roxelana. Pe lângă părul blond-roşcat şi pielea albă, Roxelana i-a tras atenţia lui Soleiman prin spiritul ei vesel, dar şi prin curaj. Se îmbrăca extravagant, purta bijuterii strălucitoare şi era deosebit de inteligentă. Sultanul îşi petrecea tot mai mult timp căutând-o şi discutând cu ea. Roxelana îl vrăjise definitiv. În scurt timp timp, sultanul a invitat-o să-şi petreacă noaptea cu el. A fost promovată imediat la statutul de hasodalik. Într-un singur an, Soliman şi Roxelana au ajuns de nedespărţit. „Soliman era atât de îndrăgostit de ea, încât toţi spuneau că pur şi simplu i-a făcut vrăji”, scria ambasadorul italian Luigi Bassano. Iar sentimentul era reciproc, spuneau contemporanii, dar şi documentele vremii. „Îmi găsesc liniştea şi pacea doar lângă tine. Cuvintele nu pot reda fericirea care mă cuprinde atunci când stau lângă tine”, îi mărturisea Roxelana sultanului într-o scrisoare. În plus, sultanul şi Roxelana aveau pasiuni comune şi se spune că-şi petreceau tot timpul împreună. 

După 1521, la numai un an după ce Roxelana ajunsese în harem, Suleiman şi-a căsătorit concubinele şi a rămas fidel doar copilei rutence. Ambii scriau poezie şi îşi dedicau unul altuia versuri. Tot în 1521, Roxelana i-a dăruit primul fiu, numit Mehmed. În acel moment, Hurrem a ajuns a treia în ierarhia haremului. Iubirea nebună pe care Soliman o nutrea faţă de Roxelana, dar şi ascensiunea incredibilă a ucrainencei, a stârnit invidii puternice în rândul concubinelor. Gulabahar, mama fiului cel mare al sultanului şi a doua în ierarhie, s-a răzbunat crunt pe Roxelana. A atacat-o şi i-a smuls părul, i-a zgâriat faţa, numind-o trădătoare şi sclavă. Vestea a ajuns însă şi la urechile lui Soliman, după ce Roxelana a ştiut să-şi joace cartea. Atunci când a fost chemată ca de obicei, la sultan, a refuzat spunând că nu se poate prezenta cu faţa zgâriată, cu părul smuls, în faţa sultanului, şi mai ales nu din postura de sclavă. Un gest care în mod normal ar fi constat viaţa pe oricine concubină. Nu şi pe Hurrem. 

Din contră, Soliman a exilat-o indirect pe Gulabahar trimiţând-o departe, alături de fiul ei Mustafa. De altfel, pentru Hurrem, sultanul a încălcat tradiţia şi a luat-o de nevastă. Căsătoria a fost celebrată cu lux şi mult fast specific oriental. Prin căsătorie, Roxelana nu mai era sclavă. Tot ea l-a determinat pe Soliman să încalce multe alte obiceiuri. În primul rând, concubinele aveau voie să nască doar un singur fiu pentru sultan. Atunci când copilul ajungea la maturitate, atât concubina, cât şi fiul erau trimişi departe de capitală. Hurrem i-a născut patru fii lui Soliman şi nici nu a plecat din preajma sultanului. Mai mult decât atât, după ce palatul care găzduia haremul a luat foc, Hurrem s-a mutat alături de sultan la Topkapî, în Marele Serai, ceva considerat inacceptabil până atunci. Hurrem a trăit alături de Soliman până la moarte.

Cea mai puternică femeie din Imperiul Otoman

Hurrem Roxelana a avut o influenţă uriaşă în viaţa lui Soliman Magnificul, dar şi în istoria Imperiului Otoman. Deosebit de inteligentă şi de curajoasă, iubita şi soţia sultanului s-a implicat în intrigi, în politică şi a intervenit în deciziile sultanului. După moartea mamei lui Soliman, Roxelana a devenit cea mai puternică femeie din imperiu. Pe deasupra, pentru ea Soliman încălcase toate tradiţiile. Hurrem stătea mai mereu în preajma sultanului, fiind principalul său sfetnic. Se spune că numai în ea avea încredere şi că numai cu ea se sfătuia, în primul rând, în chestiunile importante. Puternica sultană avea un important serviciu de spionaj care-i raporta tot ce se vorbeşte şi se întâmplă, în palat, în capitală, în sânul marilor familii. Ea îl ţinea la curent pe Soliman în permanenţă cu informaţii, cât timp era plecat. Atât de mare era puterea acestei femei asupra lui Soliman încât toţi credeau că este vrăjitoare. Mai ales că Roxelana îşi asumase inclusiv rolul de diplomat. Discuta probleme de stat cu regele Poloniei, Sigismund al II-lea August, dar şi cu soţia şahului Persiei. 

În plus, Roxelana comanda şi superviza execuţia de lucrări publice monumentale, fiind un patron al artelor şi al arhitecturii. A comandat în 1593 ridicarea marii moschei Haseki, din Istanbul, dar şi Haseki Hurrem Hamman, o frumoasă baie islamică, tot în Istanbul. A mai dispus construirea de şcoli şi spitale, dar l-a convins pe sultan să construiască şi Suleymaniye, o uriaşă moschee. Roxelana a fost implicată şi în intrigi politice. Ea l-a îndepărtat şi pe Ibrahim, Marele Vizir, mâna dreaptă a sultanului Soliman. Roxelana era geloasă pe influenţa lui Ibrahim şi a complotat împotriva lui. În timpul unei campanii militare, Roxelana a interceptat o scrisoare a lui Ibrahim prin care acesta îşi aroga titlul de sultan. Hurrem i-a arătat-o lui Soliman şi l-a convins să-l elimine pe Ibrahim, astfel că Marele Vizir a fost executat în 1536. Roxelana a complotat şi pentru uciderea lui Mustafa, fiul cel mare al lui Soliman, cu altă concubină. Roxelana a inaugurat o adevărată domnie a femeilor în Imperiul Otoman, care a durat 150 de ani, timp în care femeile din harem au influenţat politica sultanilor. Hurrem Sultan a murit în 1588, din cauza unei boli necunoscute. Până şi după moarte a sfidat orice regulă. A fost înmormântată în marea moschee a lui Suleiman, exact lângă mormântul pregătit pentru soţul ei, ceva ce până la Roxelana era imposibil. 

Vă recomandăm să citiţi şi: