Cetatea Făgărașului spune povestea unor evenimente esențiale din istoria românilor. A fost declarată recent una dintre cele mai frumoase și mai bine conservate din Europa, clasată pe locul al doilea în topul celor mai frumoase cetăţi ale lumii. Din această toamnă, viața la cetate va promova artele și tradițiile, iar vizitatorii vor putea admira obiecte noi în expoziția permanentă a muzeului. Este un concept nou, menit să atragă din ce în ce mai mulți turiști, atât la muzeu, cât și în oraș și Țara Făgărașului, cetatea fiind principalul obiectiv de vizitat.
„După pandemie am reorganizat expoziția permanentă, în cinci încăperi, situate pe latura de nord a cetății. Am reușit să achiziționăm obiecte valoroase, dar am primit și donații. Am reorganizat-o cu piese realizate în atelierele de sticlărie din Transilvania, sticlărie europeană, artă decorativă, mobilier urban și piese din patrimoniul săsesc, piese de port popular și ceramică populară”, a explicat, pentru Jurnalul, managerul Muzeului Țării Făgărașului, Elena Băjenaru.
Ateliere de creație pentru vizitatori
Noile proiecte transformă acest loc al istoriei românilor într-unul interactiv, astfel încât să devină cât mai atractiv pentru vizitatorii din toate categoriile de vârstă. „La finalul proiectului de restaurare a Cetății Făgărașului se vor deschide pentru public încăperi noi. În bastionul cetății vom crea un spațiu expozițional dedicat istoriei acestui loc și se vor organiza ateliere de creație pentru întreaga noastră comunitate, cât și pentru turiști. Vor fi ateliere de desen, pictură pe sticlă, dar vom chema și meșteri populari din zona noastră, pentru a face demonstrații aplicate despre războiul de țesut, despre ceea ce însemna costumul popular și în general arta populară din Țara Făgărașului. Dorim să reînviem șezătorile și vom invita aici oamenii care deja organizează șezători în această zonă”, mai explică directoarea.
Obiectivul turistic a atras în ultimii ani artiști, așa cum se întâmplă în toate locurile de acest fel din întreaga lume. În general se strângeau tineri pictori pe lângă zidurile cetății, iar managerul a inclus și această latură culturală în proiect. „Ne dorim să reînviem cetatea și curtea exterioară. Am avut și în anii precedenți tineri care pictează, tineri care vor să cunoască istoria locală și istoria noastră națională. Acele spații destinate creației vor fi deschise permanent, iar acolo va putea intra oricine dorește să participe la aceste ateliere”, mai spune Elena Băjenaru. Aceste ateliere vor fi organizate în special pe timpul verii, dar vor fi lansate în această toamnă, imediat după finalizarea proiectului de restaurare a cetății. Toate evenimentele vor fi anunțate pe cetateafagarasului.com, pe site-ul muzeului și pe rețelele de socializare. Atelierele vor fi susținute, pentru început, de voluntari.
Măririle și decăderile fortăreței
Cetatea Făgăraşului – cunoscută și drept Cetatea Domniţelor – era folosită în secolul al XV-lea în scop de apărare, fiind transformată în castel senioral fortificat între anii 1528-1541. A devenit celebră atunci când a fost preluată de Mihai Viteazul, care, continuând tradiţia, a donat-o soţiei sale, Doamna Stanca. Astfel, cetatea a-nflorit prin balurile Transilvaniei, organizate aici frecvent, la care participau toţi nobilii din regiune. După moartea lui Mihai Viteazul, Cetatea Făgărașului a devenit fortăreaţă militară, iar Doamna Stanca a ajuns prizonieră aici. Fortăreața a fost şi una dintre cele mai groaznice închisori comuniste, unde au fost torturaţi deţinuţi politici. Dar a fost reabilitată chiar de comuniști, devenind muzeu în anii ’70.
Circuite turistice în aceeași zonă
Foarte aproape de Cetatea Făgărașului se află Mănăstirea Șinca Veche, o atracție atât pentru creștinii ortodocși, cât și pentru geologi, dar și pentru căutătorii de mistere și energii ale pământului. Mănăstirea a fost săpată în piatră, într-o formațiune geologică specială, devenind un loc sacru. Pentru geologi însă, este un monument natural în care a intervenit și creația omului. Stareța mănăstirii încearcă acum să scape mai ales de profanatori și de căutătorii de energii care vin să-și încarce aici „bateriile”. Vechiul altar a fost închis și nu se mai permite accesul vizitatorilor înăuntru, iar bilețelele cu acatiste nu mai sunt permise în interiorul monumentului, ci într-un spațiu special amenajat. Nu se poate preciza clar cum s-au format stâncile de la Șinca Veche și nici cât este săpat de călugării care s-au adăpostit aici în mai multe perioade ale istoriei, dar tocmai misterul în care este învăluită o face atractivă nu doar pentru pelerini, ci și pentru turiștii curioși.
În Țara Făgărașului sunt și multe atracții pentru iubitorii de natură. Sunt trasee pentru biciclete și se practică „bear watching” - o idee pornită de la pădurari, care a atras mulții curioși în ultimii ani. Aceștia au propus un altfel de turism montan. „Bear watching” este un altfel de turism cinegetic și presupune urmărirea controlată a urşilor şi a altor animale sălbatice. Turiștii interesați de o astfel de aventură și înarmați cu un binoclu urmăresc animalele sălbatice care se apropie.
Pasionații de mișcare în natură pot merge cu bicicleta pe mai multe trasee montane. Cei care nu pot ajunge cu bicicleta proprie pot acum să și închirieze, iar agențiile de turism care fac excursii în această zonă au deja programe speciale, pentru toate categoriile de turiști. Traseele montane pentru bicicliști din Țara Făgărașului au diferite grade de dificultate, pentru toate categoriile de aventurieri în mijlocul naturii.
Potrivit unui clasament realizat de site-ul Hopper, dedicat planificării călătoriilor, Cetatea Făgăraşului a fost clasată pe locul al doilea în topul celor mai frumoase castele, fiind descrisă ca „una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est”.
